Obiectivele Comunitatii Evreilor din Cluj

Obiective

Activitatea şi obiectivele Comunităţii Evreilor Cluj

Comunitatea Evreilor Cluj este succesoarea puternicelor comunităţi evreieşti ortodoxă,
neologă şi status quo din Clujul interbelic, când în Oraşul Comoară trăiau peste 16.000
de evrei (o cincime din populaţia totală) care contribuiau substanţial la industria,
comerţul, sănătatea, educaţia şi cultura urbei. În vara anului 1944 cei 18.000 de evrei
clujeni şi din împrejurimi au fost scoşi din case, deposedaţi de bunuri, adunaţi în
şoproanele ghetoului de la cărămidărie şi apoi deportaţi la Auschwitz. Majoritatea
covârşitoare a evreilor clujeni a pierit în lagărele naziste şi în detaşamentele de muncă
ale armatei maghiare. Puţinii supravieţuitori răvăşiţi de cele suferite au ales calea de aşi reface viaţa în noul stat Israel. De atunci comunitatea evreilor clujeni s-a împuţinat
drastic

Comunitatea Evreilor din Cluj şi-a propus drept obiectiv principal să contribuie cu toate forţele la îmbunătăţirea vieţii membrilor ei, în număr de câteva sute, şi face asta în cadrul Federaţiei Comunităţii Evreilor din România (FCER), a cărei membră este. Ce înţelegem prin îmbunătăţirea vieţii evreilor? În primul rând grija faţă de nevoile lor materiale, culturale şi spirituale. Astfel, accentul major se pune pe ocrotirea membrilor vârstnici, supravieţuitori ai Holocaustului, printr-un complex program de asistenţă socială şi medicală – asigurat prin coordonarea Direcţiei de Asistenţă Socială şi Medicală a FCER, dar şi prin activitatea Clubului Vârstei de Aur care le oferă activităţi săptămânale variate şi consistente.

Viaţa spirituală a comunităţii se desfăşoară pe axa iudaismului, prin menţinerea flăcării credinţei cu prilejul Şabatului şi al marilor sărbători iudaice, la care contribuie şi asigurarea alimentaţiei caşer prin restaurantul ritual.

În acelaşi timp viaţa spirituală şi culturală a membrilor comunităţii este îmbogăţită prin cursurile de Talmud Tora şi cele de limbă ebraică, organizate săptămânal, dar şi prin acţiuni speciale precum Keshet sau alte evenimente, ca de pildă Yom Haatzmaut, Yom Ieruşalaim, etc., dar şi cu prilejul comemorărilor Holocaustului în ianuarie, mai şi octombrie, când se organizează expoziţii şi spectacole.

Memoria celor trecuţi în nefiinţă este ocrotită prin păstrarea în bune condiţii a celor patru cimitire evreieşti din Cluj şi a altor câteva zeci, aflate în localităţile şi comunităţile aparţinătoare. Este o activitate dificilă, care cere fonduri substanţiale şi o atenţie continuă.

În acelaşi timp activitatea comunităţii se concentrează şi pe administrarea patrimoniului locativ, adunarea chiriilor şi livrarea cotei parte către FCER, susţinând astfel – potrivit comandamentului de ţedaka – existenţa tuturor comunităţilor surori.

Comunitatea Evreilor din Cluj este preocupată de deschiderea către populaţia Clujului şi menţinerea unor relaţii cât mai bune cu celelalte minorităţi. Mesagerii cei mai valoroşi ai evreilor clujeni sunt cei muzicali: Corul Şhira Hadaşha şi formaţia de muzică klezmer Mazel Tov care sunt nelipsiţi de la sărbătorile deja cunoscute de concitadini, precum Hanuka şi Purim, dar şi la festivalurile interetnice. Colaborarea specială cu armenii clujeni şi gherleni s-a concretizat prin trei ediţii ale evenimentului intitulat sugestiv „Între prieteni”, prilej cu care cele două comunităţi şi-au etalat formaţiile, au savurat bunătăţi culinare şi, mai ales, s-au cunoscut între ele.

De patru ani comunitatea clujeană organizează simpozionul internaţional File din istoria evreimii clujene, o reuniune la nivel academic, care are scopul de a familiariza clujenii cu istoria evreilor din oraşul lor, în toată complexitatea ei şi să îmbogăţească literatura din acest domeniu, prin publicarea volumelor – în limbile română şi maghiară – cuprinzând lucrările acestui simpozion.

Pentru a realiza cât mai bine obiectivul principal al existenţei Comunităţii Evreilor din Cluj şi anume îmbunătăţirea vieţii membrilor comunităţii şi întăririi coeziunii acestora, este nevoie de un spaţiu adecvat concentrării activităţilor – astăzi dispersate în patru clădiri improprii – respectiv crearea Complexului Comunitar, amenajat în clădirile din imediata vecinătate a Templului Martirilor Deportaţi. Realizarea acestui complex – alcătuit din sinagogă şi muzeu evreiesc, centru administrativ, restaurant ritual şi centru comunitar-cultural – este obiectivul prioritar şi constant al comitetului actual de conducere al CE Cluj, asumat şi în programul electoral, pentru care se zbate să elaboreze proiecte viabile şi să obţină finanţări consistente.

Deocamdată s-au elaborat proiecte complexe ale renovării sinagogii şi amenajării muzeului, însă, din păcate, finanţările încă nu s-au obţinut.